Evaluare Digitală / Blog

În fața acestei situații, Statul rămâne pasiv – tot România este și țara cu cele mai mici investiții în educație la nivelul Uniunii Europene. În acest peisaj al extremelor, vă propunem să aflăm care este nivelul de educație al elevilor români și cum ne situăm în comparație cu celelalte state europene.

Photo via www.freepik.com

Educația în cifre

Analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației în anul 2015 în baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și de Centrul Național de Evaluare și Examinare ne oferă o amplă panoramă asupra învățământului preuniversitar din România. În anul școlar 2013/2014 s-au înscris 3.214.845 elevi, cu 52.000 de elevi mai puțin decât în anul anterior, continuând trendul negativ din ultimii 5 ani. Cei mai mulți elevi s-au înscris în ciclul primar-gimnazial, iar cea mai accentuată tendință de scădere a numărului de elevi s-a înregistrat în învățământul liceal.

Durata medie de frecventare a învățământului a fost de 16,1 ani în anul școlar 2013/2014, iar rata abandonului școlara fost mai mare în rândul elevilor de liceu, de 2,8% (22.962 de elevi), comparativ cu rata de abandon înregistrată în rândul elevilor din ciclul primar-gimnazial, de 1,4%. Cei mai mulți elevi care au abandonat școala provin din licee cu profil tehnologic, urmați de liceeni care frecventează instituții cu profil teoretic și vocațional.

În ceea ce privește rezultatele la învățământ, cifrele indică performanțe mediocre pe ansamblu. Rata de promovare la evaluarea națională a elevilor din clasa a VIII-a în 2014 a fost 71,1%, iar media generală a fost 7,37, în scădere față de anul anterior. Dintre elevii înscriși la evaluarea națională, doar 5,7% au reușit să obțină medii peste 9,50.

În cazul absolvenților de liceu, 20% dintre aceștia nu s-au prezentat la examenul de bacalaureat, iar dintre cei prezenți, doar 62% au reușit să obțină o notă de trecere. Din cca. 100.000 de elevi care au promovat examenul, 5200 au obținut o medie peste 9.50.

Mai departe, 541,7 mii de persoane au ales să își continue studiile prin frecventarea unei forme de învățământ superior în anul 2014/2015.

Deși interesante, statisticile la nivel național devin mult mai relevante atunci când sunt interpretate într-un context mai amplu. Să vedem deci cum se situează România în raport cu alte țări europene.

Repetenți în Europa la investiții în educație

Cel mai recent raport cu privire la nivelul educației din Europa în anul 2014, emis de Comisia Europeană, scoate la suprafață o serie de statistici îngrijorătoare cu privire la țara noastră. Potrivit datelor prezentate de Education and Training Monitor 2015, în România cheltuielile administrației publice pentru educație ca procent din PIB sunt cele mai mici din UE (2,8% vs. 5%, cât este media europeană).

În ceea ce privește performanțele școlare, același studiu arată că 37,3% dintre elevii din România au un nivel scăzut de cunoștințe la citit, matematică și științe, mai prost decât noi situându-se doar Bulgaria și Cipru.

Performanțe scăzute la citit, matematică și științe; diferențe în băieți și fete. Sursa: http://bit.ly/1WTTt4H

Tot printre primii ne situăm și atunci când vine vorba rata abandonului școlar timpuriu (măsurat în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani): datele colectate de Eurostat și prezentate de raportul CE indică un procent de 18,1%, mult mai ridicat decât media europeană de 11,1%. Mai mult decât atât, Nord-Estul și Sud-Vestul României se numără printre singurele trei regiuni din Europa în care rata abandonului școlar timpuriu a crescut cu peste 5 procente în intervalul 2008-2014.

Regiuni cu cea mai are creștere a ratei abandonului timpuriu în ultimii 5 ani. Sursă: http://bit.ly/1PY7Dh9

În ceea ce privește participarea la învățământul superior, doar Italia stă mai prost decât noi. România se situează pe locul 2 în coada clasamentului, cu o rată de 25%, comparativ cu media europeană de 37,9%. Diploma obținută nu le asigură însă absolvenților de studii superioare un loc de muncă, doar 74% dintre aceștia reușind să se angajeze după terminarea studiilor, cu 6 procente mai puțin decât ceilalți europeni.

Rata analfabetismului este de asemenea un motiv de îngrijorare și un indicator important pentru nivelul educației în momentul de față. Chiar dacă s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a statisticilor comparativ cu anul anterior, în România anului 2015 încă mai există 397.000 de analfabeți, dintre care 74.000 sunt tineri cu vârste între 15 și 24 de ani, potrivit unui raport emis de UNESCO Institute of Statistics.

Singurele zone unde ne apropiem de media europeană sau chiar stăm mai bine sunt gradul de participare a profesorilor la cursuri de formare și numărul de limbi străine pe care elevii le studiază la școală.

Locul 4 în clasamentul general al Olimpiadei Internaționale de Informatică

Și totuși, în ciuda statisticilor pesimiste, an de an există un grup de tineri care reușesc să ne surprindă prin performanțe deosebite la învățătură. Conform datelor publicate de edu.ro, doar în anul 2015, 267 de elevi din ciclul preuniversitar au luat un premiu la o olimpiadă internațională.

Puțin știu că, începând din anul 1990, elevii noștri au obținut la Olimpiada Internațională de Informatică 95 de medalii - 28 de medalii de aur, 42 de medalii de argint și 25 de medalii de bronz. În ierarhia internațională ne clasăm pe locul 4, după China, Polonia și Rusia, și ne situăm cu mult în fața Finlandei, țara cu cel mai performant sistem de învățământ din lume, care are doar 59 de medalii în palmares.

Photo via www.freepik.com

La final, în loc de concluzii și comentarii, care ar putea face deja subiectul unui nou articol, vă lăsăm reflectați și asupra unor ”altfel” de cifre.

ü 7,3 ore/săptămână petrec elevii români făcând teme acasă

ü 15 ani petrece în medie un copil în învăţământul preuniversitar

ü 250:1 este raportul dintre numărul de elevi de clasa a VIII-a și 1 calculator sau laptop cu o conexiune la Internet

ü 15% din liceele din România au un website

ü 94,5% dintre elevii din gimnaziu învață două sau mai multe limbi străine